Reveriile Unei Plimbarete Cu Satelitul: Un VIS European

ISBN-13: 9781546433279 / Rumuński / Miękka / 2017 / 284 str.

Elisabeta Isanos; Vasile Poenaru

Opis

A Satellite Rider's Reveries. A European Dream This book is in Romanian. It is a philosophical novel recreating the author's grandmother's journey to the amazing city of Vienna and offering lots of reflections on the meaning of history, time, and a kind of spiritual geography. The author, Elisabeta Isanos, is a refined poet and essayist, daughter of the prestigious writer Eusebiu Camilar and the highly praised, very important poet Magda Isanos. In Reveriile unei plimbăreţe cu satelitul, poeta şi prozatoarea Elisabeta Isanos reface călătoria de tinereţe a bunicii sale din Bucovina la Viena, privind totul de sus, dintr-un satelit imaginar.
Naraţiunea şi evocarea se impletesc cu eseul filosofic, astfel incat cititorul este cucerit de semnificaţiile profunde ale reflecţiilor şi meditaţiilor autoarei, care se revelă intr-un fascinant caleidoscop de idei şi simboluri.
Spune autoarea: Un proiect asemănător cu acela al călătoriei bunicii nu ar avea rost; cine şi-ar mai propune azi să se ducă pe jos spre oraşul imperial? Ce pelerin ar mai vrea să străbată cate treizeci de kilometri pe zi, pentru a parcurge in circa o lună distanţa de aproape o mie de kilometri dintre cele două oraşe, cand ar putea ajunge in douăsprezece ceasuri cu maşina, cu o viteză constantă de peste optzeci de kilometri pe oră?
Am citit nu demult despre un tanăr francez, FranCois-Joseph de Villemagne, care a mers pe jos pană la Ierusalim, un „hagiu" modern, al cărui drum, cu osteneala şi suferinţele lui, se justifică prin ţinta aleasă. La fel de indreptăţită prin scop a fost, pe vremuri, şi călătoria bunicii la Viena, un pelerinaj care merita efortul prin strălucirea oraşului către care se indrepta. Azi nu ştiu dacă ar mai fi la fel. Viena nu mai răspandeşte magnetismul de odinioară.
Călătoria bunicii a fost un succes sau un eşec? Dacă mă gandesc la imprejurări, pare să nu fi fost reuşita visată. Dacă iau in seamă faptul că a ţinut-o minte pană la moarte şi i-a rămas mereu motiv de mandrie, cred că a fost cea mai interesantă şi mai vie perioadă din viaţa ei. Poate că, uneori, cand avea puţină tihnă, se mai gandea la cele văzute şi intamplate pe drum. Nu ştiu dacă obişnuia şi ea să spună „Cand am fost eu la Viena...," cum bunica din partea cealaltă a Prutului repeta: „Cand am fost eu la Constantinopol...," evocand, ori de cate ori venea vorba de vreo ţară străină, unicul ei voiaj mai lung. Totuşi, la un moment dat, amandouă bunicile mele şi-au dat seama că nu mai interesa pe nimeni ce aveau ele de spus. Şi despre Constantinopol, şi despre Viena, apăruseră intre timp alte amintiri, din ce in ce mai proaspete şi mai vii.
Bunica mea suceveană nu a mai avut nici timp, nici ocazii pentru asemenea poveşti. Poate că şi despre Viena ii spusese tatălui meu, intr-un moment propice, doar atat, cu concizie antică „am fost şi am văzut." Nu a avut vreme, pentru că viaţa bunicii bucovinensis n-a fost nici veselă, nici dulce, iar oraşe strălucite nu a mai văzut niciodată. Mi-a rămas mie in seamă să-i inventez povestea. Elisabeta Isanos